Sunt gurile animalelor de companie mai curate decât cele ale oamenilor?

Este unul dintre cele mai mari mituri legate de animalele de companie, spune Marty Becker, autor al cărții Supă de pui pentru sufletul proprietarului de câine. 

„Tot ce trebuie să faci este să-i urmărești comportamentul și să-l miroși pentru a-ți da singur seama că acest lucru nu este adevărat. Îți umblă prin coșul de gunoi. Noi oamenii ne sărutăm pe orez când ne salutăm, ei se salută… pe fund”, glumește Becker.

„Nu este vorba doar despre germenii din saliva câinelui. Câinii își petrec jumătate din viață cu nasurile prin colțuri mizerabile sau mirosind material biologic lăsat în urmă de alți câini (n.r. – salivă, urină etc.), așa că nasul lor este plin de bacterii, virusuri și tot felul de germeni”, explică și John Oxford, profesor de virusologie și bacteriologie la Universitatea „Regina Maria” din Londra. 

Tipurile de bacterii care se găsesc în saliva câinelui nu sunt aceleași ca cele care trăiesc pe pielea omului. Este valabil și în cazul pisicilor. Gurile pisicilor sunt cunoscute ca fiind foarte murdare și pot cauza infecții serioase în rândul oamenilor. Dacă te joci cu pisica ta și te mușcă, spală rana bine. Dinții foarte ascuțiți ai pisicilor depozitează bacterii adânc în straturile pielii, unde acestea se înmulțesc și se răspândesc în tot organismul.

Bineînțeles, nu toate bacteriile sunt periculoase. Există peste 600 de tipuri de bacterii cunoscute care trăiesc în gurile animalelor, dar și ale oamenilor. Din păcate, nu există informații similare și în cazul pisicilor. Oamenii de știință încă încearcă să afle mai multe despre fiecare dintre acestea. Tipurile de bacterii din gura animalului tău de companie sunt determinate și de factori precum genetica, dieta sau rutina de igienă. La fel în cazul pisicilor și al oamenilor. Unele dintre acestea au grijă de sănătatea noastră și a animalelor noastre de companie, altele ne dăunează.

Ce s-ar putea întâmpla dacă acești germeni intră în organismul uman?

Aceste virusuri și bacterii pot duce la probleme de sănătate grave în rândul oamenilor. De exemplu, o femeie din Marea Britanie a ajuns la septicemie, după ce a dezvoltat o infecție cauzată de saliva câinelui de companie. Femeia a observat că vocea i se schimbă, iar testele de sânge au scos la iveală că era infectată cu bacteria capnocytophaga canimorsus. Aceasta este prezentă în saliva multor câini și pisici. Și nu este singurul caz. În 2019, un bărbat din Germania a murit după ce a luat această bacterie de la câinele său. 

Ce alte boli poți face dacă îți săruți animalul de companie?

Salmonella, E. coli, Clostridia și Campylobacter sunt bacterii periculoase pentru om. Ele se transmit mai ales prin interacțiunea cu fecalele animalelor și spălatul mâinilor. Însă animalele de companie se curăță frecvent, așa că una dintre posibilele căi de transmitere este și atunci când îți săruți animalul, chiar dacă șansele de infectare sunt mai mici. 

Giardia și Cryptosporidia sunt doi paraziți instestinali care se pot transmite de la animalele de companie la om, prin aceeași metodă: animalul se curăță, apoi te linge.

Dermatofitoza este o infecție fungică comună în rândul câinilor și pisicilor, iar dacă îi săruți ai șanse foarte mari să te îmbolnăvești. Dermatofitoza afectează părul, unghiile și pielea, iar stăpânii de animale realizează de multe ori că acestea sunt bolnave doar după ce au luat boala și au văzut semnele pe propria piele.

Infecția MRSA (n.r. – prescurtare de la stafilococ auriu rezistent la meticilină) afectează pielea și, așa cum îi spune și numele, este greu de tratat, pentru că acest stafilococ rezistă foarte bine la antibiotice.

Bacteria capnocytophaga canimorsus, despre care vorbeam și mai sus, este foarte periculoasă și poate duce la complicații severe de sănătate, mai ales dacă intră în organism printr-o rană deschisă.

Pasteurella este o altă bacterie care trăiește în gura animalelor de companie, deopotrivă câini și pisici, și care poate duce la infecții ale pielii, noduli limfatici și, câteodată, la probleme mai grave de sănătate.

Bartonella henselae este o bacterie prezentă la pisici și care provoacă cat-scratch-fever sau „boala zgârieturii de pisică”. Poate duce la infecții grave de piele și la inflamarea nodulilor limfatici. Așa cum îi spune și numele, aceasta se transmite mai ales prin zgârieturi sau mușcături. Omul se poate infecta și dacă animalul linge o rană deschisă. Momentan nu există dovezi clare că poți lua această bacterie de la pisica ta prin sărut, însă oamenii de știință încă fac studii în acest sens.

Deparazitarea câinilor și pisicilor și respectarea planului de vaccinare făcut de medicul veterinar sunt, așadar, foarte importante atât pentru sănătatea animalului tău de companie, cât și pentru propria ta sănătate.

Dacă ești bolnav, gândește-te de două ori înainte să-ți săruți animalul de companie

Dacă ai o problemă de sănătate, gândește-te de două ori înainte să interacționezi în acest mod cu animalul de companie. Vorbim aici despre persoanele cu sistemul imunitar afectat, acesta fiind cel mai important scut al organismului nostru împotriva virusurilor și bacteriilor. Mai mult, în cazul unor oameni cu sistem imunitar în colaps – și vorbim aici de bolnavii HIV/SIDA, persoanele care au suferit recent un transplant de organe sau cele care se află sub tratament pentru cancer, despre care se știe că afectează sever sistemul imunitar – ar trebui să trebui să limiteze la maximum interacțiunea cu animalele de companie până la refacerea stării de sănătate.

Grijă trebuie avută și în modul în care interacționează cei mici cu animalele de companie. Și asta pentru că sistemul lor imunitar nu este format în totalitate. Și femeile însărcinate ar trebui să limiteze contactul cu animalele de companie pe toată perioada sarcinii.

De de altă parte, dacă ai o boală care se poate transmite, este recomandat să eviți interacțiunea cu animalul tău de companie. Lasă-l mai bine în grija unui prieten apropiat sau el unei rude în această perioadă. Asta pentru că animalele de companie se pot îmbolnăvi și ele ca urmare a interacțiunii cu omul. 

Nu în ultimul rând, mulți se întreabă acum, în contextul pandemiei mondiale de coronavirus, care sunt riscurile pentru animalele de companie. OMS și Centrul pentru controlul bolilor din SUA spun că animalele de companie nu pot transmite boala. Nu există nicio dovadă științifică în acest sens. Cel puțin până în prezent. Menționează însă că lucrurile se pot schimba și că sunt necesare studii pentru a se ajunge la o concluzie clară la acest capitol. Asta după ce un câine pomeranian din Hong Kong a prezentat urme genetice ale noului coronavirus. Animalul nu prezintă însă simptome, iar testul pentru COVID-19 a ieșit negativ, deci câinele nu este un „rezervor” pentru virus și nu îl poate transmite mai departe omului. Medicii veterinari ne sfătuiesc totuși, dacă suntem în carantină din cauza acestui nou virus, să limităm pe cât posibil interacțiunea cu animalele noastre de companie, sau, cel mai bine, să le lăsăm în grija unor apropiați. SARS-COV-2 este un virus nou apărut la oameni, evoluează și nu se știu toate lucrurile despre cum acționează – în acest context prevenția este cea mai bună metodă de apărare pe care o avem. Dacă ești curios să afli mai multe detalii am pregătit un material despre coronavirus și animalele de companie.

Cum previi riscurile de sănătate asociate cu interacțiunea cu animalele de companie

• Nu săruta animalele de companie, nu le lăsa să te lingă pe față, nu le lăsa să mănânce de pe masă și nu mânca din aceleași vase ca ele;
• Spală-te pe mâini după fiecare contact cu animalele de companie;
• Vaccinează-ți animalele de companie. Aici afli totul despre vaccinarea câinilor și a pisicilor;
• Deparazitează intern și extern animalele de companie. Aici afli totul despre deparazitarea pisicilor și a câinilor;
• Folosește șampoane speciale antibacteriene și antifungice pentru animalele de companie;
• Asigură-te că animalul tău de companie nu intră în contact cu animale sălbatice sau fără stăpân. În cazul câinilor, asigură-te că nu mănâncă nimic de pe stradă atunci când îi plimbi;
• Nu hrăni animalele de companie cu ouă, carne sau pește crude;
• Dezinfectează frecvent bolul din care mănâncă animalul de companie;
• Curăță suprafețele din casă cu substanțe biocide;
• Mergi la medicul veterinar imediat ce observi că animalul tău de companie nu se simte bine, refuză să mănânce sau suferă de probleme digestive.

Sărutăm sau nu animalele de companie. Verdictul medicului veterinar

Per total șansele să te îmbolnăvești și, mai ales, să dezvolți probleme grave de sănătate, din interacțiunea cu animalul de companie sunt reduse. Însă dacă vrei să le reduci și mai mult, medicii veterinari recomandă la unison să îți exprimi afecțiunea față de el într-un alt mod.

„Ne iubim animalele de companie, însă trebuie să păstrăm niște limite”, concluzionează veterinarul Lenin Arturo Villamizar-Martinez, doctor în medicină și profesor asistent al Colegiului de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Stat din Carolina de Nord, SUA, pentru publicația SELF.

Foto: Pexels, The PetClub

Suntem conștienți de importanța menținerii sănătății dinților și gingiilor noastre, dar îngrijirea dinților și gingiilor unei pisici nu este atât de frecventă. Din păcate, există studii care arată că gingivita la pisici este o boală destul de comună. Este îngrijorător faptul că poate provoca daune serioase și, dacă este lăsată netratată, poate dăuna și altor părți ale organismului pisicii.

Ce este gingivita?

Gingivita la pisici este cea mai ușoară formă de boală parodontală ce constă în inflamația gingiilor. Această inflamație se poate răspândi de la gingii la ligamente și la oasele ce susțin dinții. Lăsată netratată, gingivita poate duce la pierderea dinților pisicii.

Dacă crezi că gingivita înseamnă doar piederea dinților află că aceasta provoacă respirație neplăcută, durere și chiar infecție. Deoarece gingiile sunt o zonă extrem de bine vascularizată, bacteriile pot ajunge extrem de repede în sânge și de acolo la organe vitale (ficat, rinichi) putând duce chiar la cedarea lor.

Gingivita la pisici – cauze

• lipsa igienei dentare (apariția tartrului)
• infecția virală cu virusul herpetic felin (poate duce la rinotraheită)
• infecția virală cu calicivirus felin
• infecția virală cu FIV (virusul imunodeficienței feline)
• predispoziție genetică (unele rase sunt mai predispuse la gingivită)

Simptomele gingivitei la pisici

Aproape 80% dintre pisicile de peste trei ani dezvoltă la un moment dat gingivită. Medicii veterinari consideră că pisicile mai mici de 2 ani sunt rar afectate de această boală.

Dacă ai o pisică, iată care sunt simptomele la care trebuie să fii atent:

• gingii roșii și umflate care sângerează ușor;
• halitoza sau respirație neplăcută;
• pierderea poftei de mâncare;
• apariția cariilor;
• salivație excesivă prezentă la mestecat;
• căderea dinților;
• umflarea feței;
• mucozități nazale;
• retragerea gingiilor;
• scăderea în greutate.

Este important să amintim că aceste simptome pot indica și alte boli, așa că dacă sesizați aceste semne mergeți la medicul veterinar pentru a confirma diagnosticul de gingivită.

Cum se diagnostichează corect gingivita la pisici

Dacă suspectezi că pisica ta ar putea avea gingivită mergi cu ea la cabinetul medicului veterinar. Aici i se vor face radiografii dentare și i se vor face analize de sânge. În plus, pisica va fi consultată atent pentru a observa modificări la nivelul gingiilor.

Vei fi întrebat dacă ai observat și alte simptome ce țin de comportamentul pisicii. Diagnosticarea se va face rapid și tratamentul chirurgical poate începe în cadrul aceleiași vizite.

Tratamentul pentru gingivita la pisici

În funcție de cât de gravă este gingivita la pisici, medicul veterinar îți poate recomanda să începi să speli felina pe dinți folosind periuță și pastă de dinți specială sau să faci o curățare profesională periodică a dinților pisicii.

Cazurile mai grave necesită tratament medicamentos (antimicrobial, steroizi, medicamente antiinflamatoare sau antibiotice), plombe dentare sau chiar extracție dentară.

Cum prevenim reapariția gingivitei la pisici

Din fericire, gingivita este una dintre acele boli care poate fi prevenită.

Cea mai bună metodă de prevenire a acestei boli la pisici este spălatul pe dinți zilnic cu ajutorul unei periuțe pentru pisici sau a unei periuțe pentru copii și a unei paste de dinți speciale, cu aromă de pui, fructe de mare sau alt tip de carne.

La fel ca și pentru oameni, vizitele regulate la medic sunt cea mai bună soluție dacă dorești să previi eventuale probleme de sănătate. Medicii veterinari pot efectua o curățare profesională a dinților, o operațiune ce se recomandă a fi făcută la patru luni.

Alimentația pisicii diagnosticată cu gingivită

Dacă pisica ta a fost diagnosticată cu gingivită, întreabă medicul veterinar ce alimente are voie să mănânce. În afară de mâncare, asigură-te că pisica ta are mereu la dispoziție apă proaspătă.

Folosește doar hrană umedă și hrană uscată special concepută pentru a proteja igiena orală a pisicii, deoarece acestea vor reduce depunerea tartrului pe dinți și, uneori, vor ajuta la îndepărtarea acestuia. O dietă echilibrată va completa tratamentul gingivitei la pisici.

Sursă foto: pexels.com